Logopedie- util pentru parinti

UTIL PENTRU PARINTI :

Prinsi in tumultul vietii cotidiene nu sesizam anumite particularitati care se pot transforma in deficiente ale limbajului la cei mici sau, chiar daca le observam ne punem uneori speranta in falsa idee ca "timpul le rezolva pe toate". Da, unele deficiente de limbaj se remit in cursul dezvoltarii copilului , DAR exista o limita dupa care acestea tr ebuiesc rezolvate intr-un cadru de specialitate, si anume in cabinetul de logopedie.
Imposibilitatea de a comunica prin limbaj, dar si defectiunile vorbirii pot produce o stagnare in dezvoltarea personalitatii copilului, pentru ca modifica relatiile lui cu oamenii, il singularizeaza, il impiedica, in ma masura, sa participe la joc si la celelalte activitati comune celor mici. Iata cateva lucruri pe care fiecare parinte este bine sa le stie referitor la dezvoltarea limbajului:

• Neconcordanta dintre modul de vorbire si varsta vorbitorului
  Daca, pana la 4 ani, pronuntarea gresita a unor sunete constituie o manifestare in limitele fiziologice speciale ale normalului, care nu reclama exercitii logopedice speciale, dupa acea varsta deficientele de limbaj sunt de natura defectologica si necesita un tratament logopedic.
• Caracterul stationar al tulburarilor de limbaj
  Imperfectiunile care apar in procesul evolutiei ontogenetice a limbajului si care in jurulvarstei de 4 ani se lichideaza de la sine in procesul normal de invatare a vorbirii de catre copii nu prezinta o semnificatie defectologica. Tulburari de limbaj pot fi considerate numai acele deficiente care se mentin dupa varsta de 4 ani si care prezinta tendinte de agravare in timp.
• Succesibilitatea marita la complicatii neuro-psihice
  Persoanele care prezinta tulburari de limbaj pot inregistra complicatii neuropsihice,tulburari de conduita si de personalitate. Aceasta pentru ca tulburarile de limbaj, incepand cu cele mai simple, influenteaza negativ intregul comportament uman, datorita, pe de o parte, posibilitatilor reduse de exprimare, iar pe de alta parte, existentei unei anumite temeri si retineri a handicapatilor de limbaj, care ii impiedica sa se desfasoare la nivelul posibilitatilor lor reale.
• Necesitatea aplicarii unui tratament logopedic
  In timp ce particularitatile individuale de limbaj dispar treptat, fara un tratament logopedic, tulburarile de limbaj nu dispar de la sine. De aceea, in functie de natura si specificul fiecarei tulburari de limbaj, sunt absolut necesare exercitii logopedice speciale, pentru prevenirea si corectarea acestora. Cu cat tratamentul logopedic se desfasoara mai de timpuriu si in mediul natural de viata al copiilor, cu atat este mai eficient. Varsta de 4 ani este considerata, in general, ca fiind cea mai indicata pentru realizarea, tratamentului logopedic.

Proportia tulburarilor de vorbire scade o data cu varsta. Ele se corecteaza, in mare masura, sub influenta procesului de invatare. Totusi unele dintre ele persista, chiar si dupa mai multi ani de scolarizare. Gradul si caracterul tulburarilor de vorbire se rasfrang asupra activitatii comportamentului copilului. in felul acesta, insusirea cunostintelor es impiedicata, copilul devenind timid si izolat de viata colectiva a scolii de colectivitate in general. Depistarea si inlaturarea tulburarilor de vorbii la copii contribuie, astfel, la asigurarea bunei desfasurari a procesului invatamant.

SCOALA SUNETELOR ZAMBITOARE = Logopedie-dictie fara probleme=

                                

                               =   Logopedie-dictie fara probleme=

Cand mergem la logoped?

Oare am nevoie de un logoped pentru copilul meu ?

Preventia costa mai putin decat interventia, asa ca macar pentru a preveni o problema de limbaj, pentru o evaluare a starii limbajului si tot este binevenita o vizita la logoped.
  
      Vizita la logoped este absolut necesara daca :

• copilul are dificultati in pronuntia unor cuvinte sau sunete (litere);
• vrea sa spuna ceva si parca nu are destul aer;
• repeta prima silaba a unui cuvant sau chiar tot cuvantul ( se balbaie );
• rosteste cu greu un gand;
• vorbeste prea repede;
• vorbeste prea lent;
• cand asculta simte nevoia sa se apropie de sursa sonora;
• foloseste mana dreapta cand mananca, cand coloreaza, dar scrie cu stanga;
• are dificultati la scoala, neantelegand informatia;
• are dificultati la scris sau refuza sa scrie;
• are dificultati sau nu vrea sa citeasca;
• nu intelege sensul a ceea ce a citit sai i s-a citit;
• vorbeste agramat ( foloseste gresit pluralul, pronumele, acordul intre partile de propozitie);
• nu vrea sa vorbeasca cand se afla intre persoane necunoscute.

·        Cat dureaza sedinta de logopedie ?

Durata unei sedinte de logopedie, difera in functie de starea de sanatate/de afectare sau de varsta clientului, dar in general durata se situeaza in marja de 30-50 de minute.

·        De cate sedinte va fi nevoie ?

Asta este poate cea mai frecvent intalnita intrebare... Durata terapiei logopedice depinde, in cea mai mare masura, de copil si de familia sa; conteaza implicarea, consecventa, daca acasa se urmeaza prescriptiile date de specialist etc. Pentru ca interventia logopedica sa fie cat mai eficienta se recomanda 2 vizite la logoped pe saptamana si exersarea zilnica acasa. Nu trebuie sa se inteleaga ca daca se efectueaza 2 sedinte pe saptamana deficienta se corecteaza de 2 ori mai repede. Daca nu se exerseaza acasa rezultatele apar greu, rolul parintelui fiind foarte important in fixarea programului terapeutic indicat de catre logoped. Nu se poate vorbi despre o perioada exacta in care se corecteaza un sunet. Aceasta depinde de mai multi factori : varsta copilului, gradul de implicare, nivelul de dezvoltare al auzului fonematic, mobilitatea aparatului fonoarticulator si nu in ultimul rand de tipul sunetului. Exemplu : « R » este sunetul care se obtine cel mai greu, perioada variind de la cateva luni pana la 1-2 ani.

·        In ce consta o sedinta de logopedie?

O sedinta logopedica presupune implicarea copilului in diverse activitati specifice varstei ce constau in repetarea unur silabe, cuvinte, propozitii, jocuri educative, asamblarea de puzzle-uri, rezolvarea unor fise, alcatuirea de propozitii dupa imagini; activitati distractive si captivante care fac ca vizita la logoped sa nu fie resimtita negativ de catre copil.

SUNETUL”J”

SUNETUL”J”

                            

Etapa de consolidare

I.Silabe, logatomi:

1.- Silabe directe:

Prelungite: jjjo, jjju, jjja, jjje, jjji, jjja

Neprelungite: jo, ju, ja, je, ji, ja

2.- Exercitii de pronuntie intervocalica:

ojo, uju, aja, eje, iji, aja,

cu vocale diferite: oja, oje, oji, oju, oja,

                                  uja, uje, uji, ujo, uja

                                  aje, aji, ajo, aju, aja,

                                  eja, eji, ejo, eju, eja

    ija, ije, iju, ija,

3.- Exercitii in combinatii consonantice:

Jma, jme, jmi, jmo, jmu

Jda, jde, jdi, jdo, jdu,

jga, jghe, jghi, jgo, jgu,

4.Exercitii de diferentiere:

J-Z

Jo-zo                oj-oz                ojo-ozo                        joj-zoz  joz- zoj

Ju-zu                uj-uz                 uju-uzu             juj-zuz  juz-zuj

Ja-za                aj-az                 aja-aza             jaj-zaz  jaz-zaj

Je-ze                ej-ez                 eje-eze             jej-zez  jez-zej

Ji-zi                  ij-iz                   iji-izi                             jij-ziz                jiz-zij

ja-za

5. Cuvinte cu “j” in pozitie initiala:

-         monosilabice:

 - Joi, jos, jar, jug, jur, jet,just

-         bisilabice:

-          joaca, judec, jandarm, jalon, jale, jantita, jeleu, jena, jerseu, jurnal, jumari, jeton jalon, joarda

-         plurisilabice:

-          - Jenica, Joiana, judecator, Japonia, jeleuri, jucarii, jucatori, Jianu, Joseni, jurnale

6. Cuvinte cu “j” in pozitie mediana:

            - Monosilabice:

            coji,

- Bisilabice:

            pojar, mojar, cojoc, coaja, grija, Bujor, major, stejar,

           

            - Plurisilabice:

            etajera, dirijor, abajur, ingrijorat, incurajat, deranjat, pijama. Bojdeuca, bajbai, mijlocit, grajdurile

7. Cuvinte cu “j” in pozitie finala:

-         monosilabice

-         Cluj, Gorj, Dej, Blaj, vrej, ruj,

- bisilabice:

 bagaj, etaj, curaj, deranj, marcaj, viraj, gatlej, vartej, baraj,

‘- plurisilabice:

  bobinaj, pilotaj, foietaj, canotaj,

Propozitii simple:

Jenica are jucarii. Joi ma joc. Jana s-a julit. Jurnalul e jos. Bujor m-a dojenit. Joiana e in grajd. Ajuta-ma la bagaje!

Jenica are cojoc. Jana are pojar. Jucariile sunt pe jos. Ma joc cu Jan. Bujor dirijeaza. Jenica este dojenita.. Bujor s-a julit. Jean are curaj.

Propozitii dezvoltate:

Bujor sta de straja la baraj. Joi am fost la Cluj. Obrajii sunt manjiti cu ruj. Am ajuns la Dej. Jenica s-a bandajat unde s-a julit. Judecatorul a judecat just. Jenica mananca jeleuri cu fructe. Jianu a fost la Blaj, Cluj si Lugoj. Am ajuns la jumatatea drumului. Jana si Bujor se joaca cu jetoane. Jenica mananca jeleu de fructe. Stejarul are coaja groasa.

            Citeste textul si scoate pe o coloana toate cuvintele care contin sunetul “s”, iar pe alta coloana cuvintele care contin sunetul “j”:

Citeste cu voce tare urmatoarele cuvinte:

            Soc – joc

            Sale – jale

            Sapca – japca

            Cosi – coji

            Prasit – prajit

           

             

Citeste cuvintele si subliniaza cu o linie pe cele care contin sunetul “s” si cu doua pe cele care contin sunetul “j”

           

Jar, sarpe, joc, sef, jura, sapca, camasa, garaj, liniste, jucarii, injosit, siret, sofer, jumatate, golas, puisor, jardiniera, gainusa, pavaj, cosar, lenjerie,

masina, rogojina, peste, jucarii, greseala, pavaj, visin, cojoc, soricel, papusa, vijelie, vanjos,

Cand stapanul nu-i acasa

                                                                                    Dupa: Emil Garleanu

In odaie liniste. De pe polita ajunge in toate ungherele un miros de branza proaspata, care-l vrajeste pe soricelul din gaura de dupa soba.

            Ce sa faca? Sa iasa, sa nu iasa?

Dar parca-i vrajit. Parca-l trage cineva de mustati afara.

Ajunge pana la jumatatea drumului. Pe unde s-o ia? Pe langa dulap? Nu. Pe langa jiltul acela? Nici asa. Mai bine de-a dreptul pe perete apoi pe franjurii lavicerului pana la polita. Dar motanul? La el nu se prea gandise si nu stia ca-l pandeste dupa perna de pe divan.

Dintr-o saritura motanul ajunge la soricel. Pune laba pe el. Il injunghie putin cu ghearele, il strange, apoi incepe sa se joace cu el. Il pune pe labe, il ajuta sa se dezmeticeasca, apoi il prinde.

De pe sala ajunge pana la el un zgomot. Ce sa fie? Corbici, cainele. Nu-i vreme de pierdut. Dintr-o saritura motanul e in ocnita sobei, iar soricelul pe jumatate ametit ajunge in gaura lui.In mijlocul odaii, Corbici adulmeca mirosul de cascaval, apoi se repede la motan si latra indarjit.

Se aud pasii stapanului. Corbici o sterge sub divan.

Stapanul obosit de munca si flamand, ia felia de cascaval si mananca cu pofta. Din trei unghere, trei perechi de ochi invrajbiti il urmaresc cu jind.